Întrebări frecvente

Vertijul este definit de către foarte mulți pacienți ca senzația că lucrurile se învârt în jurul lor. Vertijul este de fapt manifestarea afecțiunilor care perturbă echilibrul, caracterizându-se printr-o iluzie (senzație falsă de învârtire)

Vertijul este un simptom cauzat de mai multe afecțiuni.

Nu există un organ responsabil 100% de echilibru. În condiții normale, echilibrul este un fenomen inconștient. Reglarea se face la nivelul trunchiului cerebral cu ajutorul impulsurilor venite de la urechea internă, ochi și receptorii pentru mișcare de la nivelul pielii.

În peste 75% din cazuri, afecțiunile urechii interne se însoțesc de vertij (putem spune că țin de sfera ORL). Cele mai frecvente afecțiuni sunt:
• VPPB (vertijul paroxistic benign de poziție)
• neuronita vestibulară
• boala Menière.

Urmează apoi cauzele neurologice (migrena, atacurile ischemice), oftalmologice (vicii de refracție necorectate), cardiovasculare (sincopă, aritmii cardiace), metabolice (hipoglicemii) și psihiatrice (tulburări anxioase/depresive). Există și alte cauze mai rare.

Cea mai frecventă cauză de vertij din patologia umană este VPPB (reprezintă aproape 40% dintre cazurile de pacienți cu vertij).

În funcție de afecțiunea generatoare, vertijul se însoțește frecvent de:
• greață,
• vărsătură,
• scăderea auzului la o ureche,
• sunete în ureche,
• pierdere bruscă a echilibrului,
• tulburări de mers și de vedere,
• durere de cap sau ceafă etc.

Când și unde trebuie să ne adresăm urgent în cazul unui vertij?
“Semnalele de alarmă” în vertij reprezintă, de fapt, semnele unor afecțiuni cu impact vital asupra noastră.

Pot fi considerate ca semnale de alarmă, apariția alături de vertij a cefaleei puternice, imposibilitatea de a sta în picioare, căderea brutală (pierderea de conștiență), palpitațiile.

Totodată, apariția unei stări vertiginoase constituie prin ea însăși o urgență medicală și impune prezentarea rapidă, de prima intenție, la medicul de familie.

Acesta va hotărî ulterior dacă pacientul trebuie văzut de specialistul neurolog, ORL, sau cardiolog.

În principal, examinările interesează organele ale căror afecțiuni generează acest simptom. Pentru cauze ORL: examen ORL, audiogramă și timpanogramă, videonistagmoscopie, probe calorice vestibulare etc.

Pentru cauze neurologice: examen neurologic, CT (computer tomograf) sau RMN cranian, examen Doppler artere cervico/craniene etc

Pentru cauze cardiace: examen cardiologic și EKG, ecocardiografie, monitorizare Holter, probă efort etc.

La toate acestea se adaugă examenul de laborator al sângelui/urinei, precum și alte examinări medicale sau de laborator ultraspecializate.

Tratamentul vertijului implică tratamentul acut sau cronic al afecțiunilor care l-au generat, precum și tratamentul de recuperare a funcției de echilibru.

Evident, un loc important îl are şi regimul alimentar şi de viaţă, post-afecţiune.

Doar medicul care consultă pacientul în cauză poate face recomandări personalizate și poate prescrie medicamentul sau medicamentele potrivite diagnosticului formulat.

Reabilitarea vestibulară reprezintă o componentă importantă a tratamentului și are ca scop recuperarea funcției echilibrului.

Ea se realizează de către profesioniști specializați (kinetoterapeuți) și constă în aplicarea unui plan personalizat de exerciții speciale, cu scop de recuperare rapidă și în procent cât mai mare a funcției de echilibru.

S-a observat că orice criză de vertij se însoțește, de regulă, și de o severă stare anxioasă. Starea anxioasă poate să dispară odată cu încetarea crizei de vertij. Din nefericire, la unii pacienți, aceste stări persistă sau chiar se complică, descriindu-se tablouri complexe gen: tulburare anxioasă, tulburare depresivă, teama de a mai ieși singur din casă sau de a fi singur în diverse situații/locuri etc. Aceste stări patologice pot întârzia recuperarea pacienților cu vertij și necesită tratament specializat psihoterapeutic.

Afecțiunile vertiginoase au un impact major asupra calității vieții pacienților respectivi. Vertijul acut sau cronic este invalidant, provoacă imposibilitatea desfășurării activității profesionale, absența de la locul de muncă și implicit costuri economico-sociale mari.

Pacienții afectați de vertij nu au voie să șofeze, nu este recomandat să desfășoare activități în spații iluminate slab sau pe suprafețe instabile, nu pot face sporturi și este indicat să urmeze un regim alimentar.

Pacienții se pot recupera dacă urmează un tratament medicamentos adecvat combinat cu exerciții de reabilitare vestibulară și psihoterapie, acolo unde este cazul.

Indiferent de contextul epidemiologic și social, este necesară prezentarea cât mai rapid posibil, de primă intenție, la medic. Cel mai în proximitate se află medicul de familie. Acesta va hotărî ulterior dacă trebuie să vizitați mai departe un specialist neurolog, ORL sau cardiolog. Dacă situația impune, vă puteți adresa și unui serviciu de urgență. Vertijul poate fi semnul unei afecțiuni serioase și orice amânare poate constitui un stres suplimentar.

Indiferent de contextul epidemiologic și social, este esențial ca vertijul să fie foarte bine controlat terapeutic, pentru a nu reprezenta un stres suplimentar. Dacă deja urmați un tratament pentru vertij, continuați tratamentul întocmai cum v-a fost prescris de către medicul curant, pentru beneficiul asupra stării dvs de sănătate.